vineri, 22 noiembrie 2013

PAPUŞARII MINŢII UMANE



    Trăim într-o eră a manipulării cotidiene, nicicând omul nu a fost mai subtil constrâns ca astăzi. Trăim iluzia libertăţii depline când de fapt realitatea este cu totul alta. Păpuşari dibaci trag sforile invizibile ale minţii şi comportamentelor umane. Dacă în decursul istoriei controlul a fost evident, brutal şi punitiv, astăzi controlul este subtil iar sforile invizibile. Dominaţia directă a cedat în favoarea dominaţiei indirecte, ea se bazează nu pe forţă şi intimidare ci pe piramida trebuinţelor, controlul se face prin standardele de confort. Omul de azi are infinit mai multe nevoi decât omul de ieri iar cel de mâine va avea mai multe decât cel de azi.
        Modalităţile de constrângere au evoluat o dată cu ştiinţa, decodarea creierului uman a adus beneficii considerabile neurologiei ca ştiinţă medicală dar şi experţilor în manipulare, comportamentele umane sunt mai previzibile ca nicicând.
        Controlul prin nevoi îl ţine pe om preocupat şi distras de la problemele reale, îi poate deturna atenţia de la problemele de fond către problemele de cadru ori cadrul este într-o continuă schimbare şi asta îi ţine mintea ocupată. Pe masură ce ştiinţa a evoluat omul a involuat, s-a îndepartat de natura lui instinctuală care-i spunea ce este bine şi ce este rău si a mutat locul controlului din interior spre exterior, a împrumutat nevoile şi standardele tuturor. Codul valorilor generale a devenit intim al lui.
        Toţi suntem împotriva manipularii şi totuşi fiecare dintre noi este manipulat într-o oarecare masură. O metodă eficientă de contracarare a manipularii este revenirea la instinct, ascultarea vocii interioare care ne spune ce ne trebuie şi nu a reclamelor tv care ne spun de ce avem nevoie.
        Instinctul a fost adesea pus la zid si cu buna ştiinţă el a capătat mai degrabă o conotaţie negativă decât una pozitivă,  se asociază frecvent instinctul cu violenţa ori cu comportamente indezirabile  însă instinctualitatea este mai mult de atat iar aspectul aupra căruia este bine să cugetăm este faptul că în situaţii limită cand raţiunea este paralizată sau când timpul pentru o reacţie logică nu este suficient omul reacţionează instinctiv şi se salvează.
        Diferenţa majoră este ca putem manipula instinctul prin chimie deci direct şi individual dar raţiunea o putem manipula invizibil şi colectiv. Ne diferenţiem de animal prin limbaj articulat şi raţiune şi culmea tocmai asta ne face mai uşor de dresat. Avem aroganţa superiorităţii în natură când de fapt suntem mai uşor de controlat decât multe specii cu care împărţim planeta Pământ.
        Faptul că omul este educabil este în egală masură o virtute şi o slabiciune , ponderea este dată de raportul educatie / auto-educatie, adică ce sădesc eu şi se identifică cu mine la nivel intim şi ce sădesc alţii dar accept ca fiind necondiţionat al meu.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu